Nobila Casa aduce zâmbete și bucurii pe chipuri de copii

Zăpada scârțâia sub talpa ghetuțelor noi. Le primise în dar de la Moș Niculae, ca răsplată pentru că fusese cuminte tot anul, îi ascultase pe părinți, avusese note bune la școală, deși ai lui, mai mult îl trimiseseră cu oile la păscut decât să-l lase să-și vadă de carte. Dar el nu uitase niciodată să strecoare o carte în geanta roasă pe la colțuri, în care mama îi punea câte un pachet de biscuiți sau niște eugenii întărite, pe care le aducea de la prăvălia lui tanti Aneta, drept răsplată că o ajuta la curățenie.
Acum se întorcea acasă, aninat de mâna tatălui său, de frică să nu alunece pe ghețuș. Fuseseră la oraș, la piață, de unde cumpăraseră câteva globulețe și decorațiuni de Crăciun, ca să împodobească și ei bradul mâine, în Ajun. Tatăl se zgârcise la globulețe, îi luase din cele mai ieftine, dar și așa, tot se bucurase că vor avea și ei brădulețul împodobit, nădăjduind ca Moș Crăciun să nu-l ocolească și să-i lase și lui sub brad câteva dulciuri.
În mâna liberă, înghețată bocnă, ținea o plăsuță din cele ieftine, care se dau gratis în magazine, în care avea globurile și jucărelele.
Mergea cu capul în pământ de teamă ca gerul năprasnic să nu-l muște de față. Se trezi doar când auzi poarta scârțâind, semn că ajunseseră acasă. Câinele îi salută cu un lătrat vesel.
Tatăl, îi lăsă mâna liberă ca să zăvorască poarta, iar el o porni singur pe cărarea proaspăt deszăpezită, strângând tare toartele plăsuței. Abia făcu doi-trei pași, când talpa ghetuței prinse o bucată de gheață și zbang!, alunecă pe zăpada înghețată. Auzi în urechi doar zgomotul cioburilor sparte și atunci toată bucuria sa se risipi ca un nor de fum. Lacrimi fierbinți îi țâșniră din ochi când realiză că nu va mai avea niciun brăduț împodobit sub care Moșul să-i așeze dulciurile.

Zorii mijiră în geamul ferestrei. Afară, cocoșul cânta ca un bezmetic, vestind dimineața Nașterii Domnului. Pe pereți, umbrele flăcărilor din sobă dansau o horă ciudată. Deschise ochii și automat privi pe ferestruica mică ce dădea într-o sală neîncălzită, unde aseară tata îi pusese un brăduț neîmpodobit, doar așa, ca și în casa lor să miroase a brad proaspăt.
Ochii săi uimiți zăriră o mulțime de luminițe colorate care clipoceau în brăduțul vesel. Desculț, sări din pat și se repezi cu tălpile goale pe cimentul rece.
Doamne! Ce-i văzură ochii!
Zeci de globulețe roșii și albe sclipeau în luminile instalației, iar clopoțeii, îngerașii și steluțele se odihneau cuminți pe rămurelele brăduțului. Jos erau diferite decorațiuni și figurine vesele, semn că Moș Crăciun trecuse pe acolo. Un om de zăpadă, măricel, cu joben luminat de leduri, îi zâmbea complice de sub brad.
O mulțime de dulciuri, și hăinuțe, și jucării îl așteptau să-i facă ziua fericită. Acum nu mai avea nicio îndoială: Moș Crăciun chiar există!

Din camera alăturată, tatăl și mama priveau fericiți bucuria mogâldeței care era sensul vieții lor. Se bucurau și ei de bucuria celui mic...
Și la fel ca el, aflaseră și ei, la vârsta maturității, că Moș Crăciun există și că luase chipul și înfățișarea unor oameni minunați, adunați sub acoperișul unui brand numit Nobila Casa, și care, în prag de sărbători știe să dăruiască bucurie și speranță celor mai puțin norocoși.

Nobila Casa, un nume în domeniul HOME & DECO, este un lanț de magazine extins în 13 locații din țară (de exemplu, cei din Sibiu, îl găsiți în Sibiu Shopping City, iar cei din Arad în Atrium Mall), dar care este prezent și în mediul online, nobilacasa.ro.
Acum, în prag de sărbători, nu ocoliți aceste locații. Veți fi plăcut surprinși!