Miere polifloră, miere de salcâm, azi a venit rândul mierii de tei Roua Florilor.
Mierea de tei este produsă de albine din nectarul florilor arborelui de tei, numit ştiinţific Tilia.
Teiul este un arbore impunător care poate ajunge și la 30-40 m înălțime. Spre sfârșitul primăverii și începutul verii, florile sale mici, galbene, parfumate, adunate în mici ciorchini îmbălsămează cu putere aerul parcurilor, al străzilor și grădinilor.
De la tei se folosesc în scop medicinal și cosmetic, florile și frunzulițele alungite de culoare galben-verzui, dar și scoarța arborelui din care se obțin unguente pentru calmarea leziunilor de la nivelul pielii. Parfumul florilor de tei atrage invariabil și armata de albine care în „laboratoarele stupului” fabrică unul dintre cele mai apreciate și delicioase sortimente, mierea de tei.
În România se află cele mai întinse masive de tei din Europa, iar mierea produsă aici este exportată peste tot în lume.
Mierea de tei este considerată ca fiind una dintre cele mai bune varietăţi de miere. Este foarte bogată în vitamine, mai ales cele din complexul B (în special B1), amino acizi, polen şi mană (cu toate însușirile acesteia). Are un conţinut de polen foarte ridicat, din această cauză nefiind recomandată persoanelor ce prezintă alergie la polen.
Proprietățile fizico-chimice ale mierii de tei:
Ca și în cazul celorlalte testări de sortimente de miere de la Apidava, cei de la Brander mi-au trimis și de data aceasta un borcan de miere Roua Florilor de 500 g.
A picat exact la fix, pentru că variațiile de temperatură din ultima vreme, au cadorisit-o pe fiică-mea cu o tuse iritativă și o laringită foarte urâtă. Și cum în iarnă a înghițit cam multe antibiotice, am dat-o pe varianta naturistă.
Așa că am folosit mult ceai îndulcit cu miere de tei, precum și un amestec din miere, scorțișoară și zeamă de lămâie, care întărește imunitatea și alungă răceala.
În continuare, pentru voi, am preluat din mediul online, o rețetă veche de combatere a tusei, miere de tei cu suc de ridiche neagră:
„Se cumpara ridiche neagra, se scobeste cu un cutit interiorul, unde se va pune o lingurita de miere. Se lasa la macerat aprox. 24 h, dupa care se va lua cate o lingurita din acel sirop de 5-6 ori pe zi. Veti avea sirop timp de 3-4 zile, deoarece ridichea se va deshidrada si toata zeama ei va fi colectata in acea scobitura. Eu am folosit si partea din ridiche pe care am scobit-o: am dat-o pe razatoare si am adaugat-o pe rand in scobitura, impreuna cu mierea pentru ca m-am gandit sa nu pierd vitaminele continute de ridiche.”
În România se află cele mai întinse masive de tei din Europa, iar mierea produsă aici este exportată peste tot în lume.
Mierea de tei este considerată ca fiind una dintre cele mai bune varietăţi de miere. Este foarte bogată în vitamine, mai ales cele din complexul B (în special B1), amino acizi, polen şi mană (cu toate însușirile acesteia). Are un conţinut de polen foarte ridicat, din această cauză nefiind recomandată persoanelor ce prezintă alergie la polen.
Proprietățile fizico-chimice ale mierii de tei:
- Culoarea sa variază de la galben deschis la portocaliu închis, uneori chiar roșcat;
- Miros dulce-lemnos care poate fi recunoscut cu multă uşurinţă;
- Mierea de tei este fluidă până toamna, când capătă un aspect vâscos, iar din cauza temperatutilor reci cristalizează foarte repede, căpătând un aspect untos cu cristale mari şi albe.
Proprietăți curative ale mierii de tei:
1. Este antitusivă, sedativă și cicatizantă datorită efectelor antibacteriene și antiinflamatoare, deci un bun remediu pentru tuse, pneumonii, răcelă, astm, bronșite, laringite, tuberculoză;
2. Calmează stările nervoase fiind un leac natural împotriva insomniilor și a stresului;
3. Este benefică în cazul bolilor renale și a crampelor abdominale;
4. Înlătură oboseala datorită conținutului mare de aminoacizi și vitamine;
5. Ameliorează stările febrile;
6. Datorită proprietăților cicatrizante se utilizează în tratarea rănilor și arsurilor.
A picat exact la fix, pentru că variațiile de temperatură din ultima vreme, au cadorisit-o pe fiică-mea cu o tuse iritativă și o laringită foarte urâtă. Și cum în iarnă a înghițit cam multe antibiotice, am dat-o pe varianta naturistă.
Așa că am folosit mult ceai îndulcit cu miere de tei, precum și un amestec din miere, scorțișoară și zeamă de lămâie, care întărește imunitatea și alungă răceala.
În continuare, pentru voi, am preluat din mediul online, o rețetă veche de combatere a tusei, miere de tei cu suc de ridiche neagră:
„Se cumpara ridiche neagra, se scobeste cu un cutit interiorul, unde se va pune o lingurita de miere. Se lasa la macerat aprox. 24 h, dupa care se va lua cate o lingurita din acel sirop de 5-6 ori pe zi. Veti avea sirop timp de 3-4 zile, deoarece ridichea se va deshidrada si toata zeama ei va fi colectata in acea scobitura. Eu am folosit si partea din ridiche pe care am scobit-o: am dat-o pe razatoare si am adaugat-o pe rand in scobitura, impreuna cu mierea pentru ca m-am gandit sa nu pierd vitaminele continute de ridiche.”
Așa că, dragilor, nu ocoliți niciodată mierea, pentru că în borcănelul cu miere se află cheia sănătății și bunei dispoziții pentru întreaga familie!
Și nu uitați, pe 24-25 Martie 2018, la Blaj are loc Sărbătoarea Mierii, ediția a XI-a, unde va fi organizat un Târg cu vânzare de produse apicole, produse apiterapeutice, produse ecologice, tradiționale și echipamente agricole. Intrarea este liberă.
Spor la cumpărături!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu