De
fiecare dată
când
te întâlnesc
aduc
cu mine
în
odaia sumbră
puţină
fericire.
De
fiecare dată
când
paşii ni se încrucişează
m-aprind
la jarul buzelor tale
şi
ard nestăvilit
–
rug aprins din şoaptele mâinilor…
Şi
de fiecare dată,
la
plecare,
închid
în inimă
mireasma
de ploaie târzie
a
cuvintelor „pe curând”...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu