„Cel ce nu păstrează Crăciunul în sufletul său, nu-l va găsi niciodată sub un pom de Crăciun”
Roy Lemon Smith
Iarnă grea cu zăpezi și ger năpraznic. Pădurea părea amorțită sub stratul gros de omăt. Brazii falnici își înălțau vârfurile spre cer asemeni unor săgeți îndreptate spre văzduh. Pe cărarea îngustă de munte îngropată în zăpadă, cu greu își croiau drum, un bărbat și un băiat de vreo 14-15 ani. Mergeau în pădure să găsească un brad pentru pomul de Crăciun.
- Tată, tată... uite acolo, un brăduț numai bun pentru pom, spuse copilul înfrigurat.
Bărbatul nu zise nimic, ci tăcut, cu căciula îndesată pe ochi își pregăti toporul pentru sacrificiu.
- Fie-vă milă, se auzi un glas subțirel, ca de copil... Nu mă tăiați, lăsați-mă să cresc alături de frații și părinții mei...
Nedumeriți, cei doi se uitară speriați în jur...Nici țipenie de om...
- Eu sunt..., eu, brăduțul.... În preajma Crăciunului, Dumnezeu ne-a înzestrat pe toți brăduții cu glas ca să ne putem apăra de cei care vor să ne facă rău. De ce vreți să-mi luați viața pentru un simplu moft, acela de a avea un brad natural în casă? Sunt un biet copil, care n-a apucat să trăiască destul, nu am văzut prea multe, între crengile mele nu și-a făcut cuib încă nicio păsărică, sub poalele mele căprioara nu și-a făcut culcuș..., și nici vântul nu mi-a trecut prea des prin plete... Vreau să cresc, să mă bucur de soare, să învăț să înfrunt iernile viscolite, să țin piept crivățului... Vreau să trăiesc alături de părinți, de frații mei... Vreau să-mi înfig adânc în pământ rădăcinile, să nu mă smulgă nicio furtună, vreau să îmbrac munții, vreau să asigur oxigenul fără de care nu ar fi posibilă viața. De ce vreți ca toate acestea să nu fie posibile? De ce vreți ca lovitura de topor să facă să nu se mai întâmple atâtea lucruri minunate pentru mine?
Bărbatul și copilul, tăcuți, priviră rușinați unul la altul. Tăcerea se așternu grea, peste acest tablou hibernal...
După câteva minute, băiatul, cu glas tremurând ii zise tatălui:
- Hai, să mergem...
Ca și cum abia ar fi așteptat îndemnul, bărbatul făcu cale întoarsă spre casă. Din nou tăcerea își făcu loc între ei.
Într-un târziu, copilul rosti cu glasul șovăielnic:
- Tată, ce am trăit noi azi este o lecție de viață, din care eu am avut cel mai mult de învățat! Nu trebuie să faci rău nimănui... Am trăit pe propria-mi piele o experiență unică! Toate lecțiile de educație ecologică învățate la școală au lăsat ecouri adânci în conștiința mea!
- Băiete, mă simt așa de rușinat!, răspunse oftând, bărbatul. Azi, am trăit pe viu un miracol. Miracolul Crăciunului. În viața mea n-o să mai tai un copac!
- Știi, tată... și mie îmi este așa de rușine! Cu toată tehnologia asta modernă într-ale comunicării nu puteam găsi noi o soluție pentru a nu tăia un biet brăduț?
Și cu mîinile tremurând de frig, își scoase telefonul mobil și începu să-l butoneze.
- Uite, tată... Am tastat pe internet „brazi de Crăciun” și din prima încercare am găsit un site www.brazicraciun.net care comercializează brazi artificiali. Sunt aici 16 brazi de Crăciun la reducere, care de care mai frumoși și interesanți: brazi artificiali ninși, cu aspect natural sau albi... Fii atent, eu deja am ales un brad artificial cu vârfuri ninse și cu conuri de 240 cm. Tată, are și un preț bun, e redus de la 1000 lei la 690 lei... Se va încadra perfect în living și va da un aer de sărbătoare întregii case.... Plus că un brad artificial îl vom avea multe Crăciunuri de acum înainte...
- Într-adevăr, o soluție ieftină și la îndemână, rosti tatăl îngândurat...
- Mă întreb cum de nu mi-a venit ideea asta mai înainte? Am fi scutit un drum prin frig și zăpadă, spuse băiatul.
- Da, fiule... Dar nu am fi câștigat minte și credință. Și nu am fi trăit pe viu miracolul Crăciunului!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu